Aeroportul Internaţional Baia Mare, de la vis la realitate
Aeroportul Internaţional Baia Mare a devenit o prioritate pentru autorităţile judeţene. Într-o şedinţă de poveste, consilierii maramureşeni, conducerea executivă a Consiliului Judeţean şi specialiştii Aeroportului au dezbătut ce şi cum devine chestiunea cu poarta aeriană a nordului. Dacă nu avem drumuri, măcar să putem circula cu avionul.
Problema izolării Maramureşului a redevenit de actualitate, după ce ministrul Radu Berceanu a ras de pe tabla finanţărilor bugetare, toate proiectele rutiere majore ale Maramureşului şi nu numai. Ca soluţie de compromis a rămas realizarea de urgenţă a lucrărilor de modernizare la Aeroport. Trebuie menţionat că Maramureşul este un nod aerian destul de important. Deasupra noastră, la 3-5-10 kilometri este o circulaţie demnă de un drum rapid. Altfel spus, pe aici trec multe avioane care au destinaţii în toată lumea. La prima vedere nu pare a avea vreo importanţă. La o privire mai atentă rezultă că Maramureşul ar putea deveni vârful de lance al dezvoltării regionale. GAZETA de Maramureş a susţinut în permanenţă dezvoltarea unor structuri, a unor instituţii de importanţă regională sau naţională. Drumul reorganizării administrativ-regionale nu are cale de întors. Cu voia sau fără voia noastră, peste un timp oarecare, s-ar putea să fim uimiţi de modul rapid în care trec anii, nordul ţării va fi desenat după regulile UE, reguli pe care România s-a obligat să le respecte. La fel în toată România. În această perspectivă, Maramureşul nu îşi poate permite luxul de a rata „tren după tren”. Suntem singurul judeţ din regiunea de dezvoltate N-V care nu are o instituţie de importanţă regională (este una pentru probleme sociale de ceva vreme). Fiecare judeţ şi-a jucat cartea după chipul şi asemănarea celor care i-au condus. În cazul nostru se pot trage concluziile de rigoare. Este un subiect sensibil şi de importanţă majoră pentru viitorul imediat al Maramureşului. Să nu uităm că Baia Mare este pol de dezvoltare în regiunea de N-V (alături de Oradea), ceea ce arată că nu ar trebui să ajungem un judeţ de rangul doi (scenariul pesimist). De aceea, trebuie ca proiectele majore al judeţului să fie puse la locul lor, printre priorităţile ministerelor bucureştene.
Preşedintele Mircea Man, atent la banul public
Convocarea unei şedinţe extraordinare de CJ la Aeroport a fost o mişcare interesantă a preşedintelui Mircea Man. Singurul punct de pe ordinea de zi, situaţia Aeroportului a scos din inerţie partidele politice. Consilierii judeţeni au venit pregătiţi să spulbere orice încercare de a promova o soluţie de modernizare a căii aeriene a Maramureşului, pe bani mulţi. În urmă cu o lună a fost prezentat un studiu de fezabilitate pentru lucrările de modernizare ale Aeroportului, în valoare de 43,5 milioane de euro. Scandalul iscat atunci a dus la concluzia aleşilor judeţeni că nu vom avea nici Aeroport Internaţional. GAZETA a prezentat atunci o poziţie ponderată şi corectă a comandantului Aeroportului, Mihai Pătraşcu. Acesta a studiat, alături de specialiştii de acolo toate posibilităţile de modernizare, priorităţi şi costuri. A rezultat o variantă de circa 12 milioane de euro. Propunerea specialiştilor a ajuns la Man. Preşedintele CJ a făcut mişcarea potrivită. A convocat şedinţă mare şi i-a pus pe specialişti să explice ce trebuie făcut şi pe câţi bani. A rezultat o şedinţă de CJ cu multe momente hazlii. De exemplu, cei care au respins, în 2008, toată documentaţia legată de lucrările ce ar putut începe atunci, au susţinut necesitatea lucrărilor urgente, iar cei „pro” de atunci, au pus acum fel şi fel de condiţii, întrebări, etc.
Pătraşcu a prezentat scenariile şi costurile aproximative. De asemenea, a prezentat o listă cu toate tipurile de avioane care ar putea opera pe Aeroportul modernizat. Au prezentate tabele cu aceste date şi cu un videoproiector. Mură în gură!
De la Boeing la Airbus
Cu toate acestea au fost voci care au criticat, care nu au înţeles şi care au cerut imposibilul. „Aş dori ca la această întâlnire să ajungem la o concluzie clară cu privire la priorităţile Aeroportului, cât de mult putem face!”, a spus printre altele, Man. Scenariile prezentate de Pătraşcu şi datele tehnice oferite de directorul de trafic al Aeroportului au adus discuţia de la un imposibil de acceptat în urmă cu o lună, la o deschidere spre soluţia optimă, vizibilă şi din avion. La modul simplist spus, cel trei soluţii prevedeau: a nu face nimic, nici o investiţie ce ar duce ca în 2011 Aeroportul să fie închis. Varianta a doua este o mărire a pistei de la 1800 la 2100 de metri cu sistem de balizaj adecvat şi sistem de ghidare a traficului modern, respectiv sistemul ILS. Costurile pentru această variantă spre 12 milioane de euro (sunt incluse şi modernizările în Aerogară). A trei variantă reprezintă o mărire a pistei până la 2500 de metri (cu exproprieri de terenuri, o deviere de curs de apă, etc) şi toate dotările de mai sus, dar la varianta mărită. Costurile ar ajunge, potrivit proiectului de fezabilitate realizat, la 43,5 de milioane de euro.
Pătraşcu şi specialiştii Aeroportului au pledat cauza soluţiei numărul doi. „Dacă s-ar face demersurile necesare în cel mai scurt timp, am putea începe lucrările în vara acestui an cu finalizare spre sfârşitul lui 2010”, a spus Pătraşcu. Preşedintele CJ a preluat „ştafeta” şi a cerut consilierilor judeţeni să aprobe varianta care ar debloca situaţia. Pe această pistă de 2100 de metri ar putea ateriza orice avion care este folosit în România. De la Airbus la Boeing şi utilitare sau avioane de talie mijlocie şi mică.
Uneori este greu
După vreo oră de explicaţii directe şi încrucişate, s-au pus întrebări mai mult decât hazlii. De exemplu: consolidarea pistei existente costă 4,1 milioane lei şi în varianta cu pistă de 2100 şi în cea de 2500 (fiind vorba de aceiaşi pistă. Cea care există!). Mai mulţi consilieri vigilenţi, nu le dăm numele din jenă au remarcat că este4 aceiaşi sumă şi au mirosit o afacere. Au reclamat imediat. Unul dintre ei este chiar inginer, se pare. Pe de altă parte, au fost voci care au susţinut varianta de 2500 de metri, deşi 43,5 de milioane de euro sunt cam greu de găsit, iar lucrările s-ar întinde până la Calendele greceşti. O opinie greu de înţeles. La vot, cu o abţinere, a trecut soluţia a doua.
Citat
„Voi dispune direcţiei tehnice, comisiilor de specialitate să întocmească de urgenţă documentaţia necesară, caietul de sarcini şi actele necesare. Avem cinci milioane de euro şi putem obţine diferenţa până la 10-12 milioane euro, de la firma care ar prelua lucrarea. Se va face licitaţie şi putem spera la bine…” – Mircea Man.
Nicolae TEREMTUŞ
Problema izolării Maramureşului a redevenit de actualitate, după ce ministrul Radu Berceanu a ras de pe tabla finanţărilor bugetare, toate proiectele rutiere majore ale Maramureşului şi nu numai. Ca soluţie de compromis a rămas realizarea de urgenţă a lucrărilor de modernizare la Aeroport. Trebuie menţionat că Maramureşul este un nod aerian destul de important. Deasupra noastră, la 3-5-10 kilometri este o circulaţie demnă de un drum rapid. Altfel spus, pe aici trec multe avioane care au destinaţii în toată lumea. La prima vedere nu pare a avea vreo importanţă. La o privire mai atentă rezultă că Maramureşul ar putea deveni vârful de lance al dezvoltării regionale. GAZETA de Maramureş a susţinut în permanenţă dezvoltarea unor structuri, a unor instituţii de importanţă regională sau naţională. Drumul reorganizării administrativ-regionale nu are cale de întors. Cu voia sau fără voia noastră, peste un timp oarecare, s-ar putea să fim uimiţi de modul rapid în care trec anii, nordul ţării va fi desenat după regulile UE, reguli pe care România s-a obligat să le respecte. La fel în toată România. În această perspectivă, Maramureşul nu îşi poate permite luxul de a rata „tren după tren”. Suntem singurul judeţ din regiunea de dezvoltate N-V care nu are o instituţie de importanţă regională (este una pentru probleme sociale de ceva vreme). Fiecare judeţ şi-a jucat cartea după chipul şi asemănarea celor care i-au condus. În cazul nostru se pot trage concluziile de rigoare. Este un subiect sensibil şi de importanţă majoră pentru viitorul imediat al Maramureşului. Să nu uităm că Baia Mare este pol de dezvoltare în regiunea de N-V (alături de Oradea), ceea ce arată că nu ar trebui să ajungem un judeţ de rangul doi (scenariul pesimist). De aceea, trebuie ca proiectele majore al judeţului să fie puse la locul lor, printre priorităţile ministerelor bucureştene.
Preşedintele Mircea Man, atent la banul public
Convocarea unei şedinţe extraordinare de CJ la Aeroport a fost o mişcare interesantă a preşedintelui Mircea Man. Singurul punct de pe ordinea de zi, situaţia Aeroportului a scos din inerţie partidele politice. Consilierii judeţeni au venit pregătiţi să spulbere orice încercare de a promova o soluţie de modernizare a căii aeriene a Maramureşului, pe bani mulţi. În urmă cu o lună a fost prezentat un studiu de fezabilitate pentru lucrările de modernizare ale Aeroportului, în valoare de 43,5 milioane de euro. Scandalul iscat atunci a dus la concluzia aleşilor judeţeni că nu vom avea nici Aeroport Internaţional. GAZETA a prezentat atunci o poziţie ponderată şi corectă a comandantului Aeroportului, Mihai Pătraşcu. Acesta a studiat, alături de specialiştii de acolo toate posibilităţile de modernizare, priorităţi şi costuri. A rezultat o variantă de circa 12 milioane de euro. Propunerea specialiştilor a ajuns la Man. Preşedintele CJ a făcut mişcarea potrivită. A convocat şedinţă mare şi i-a pus pe specialişti să explice ce trebuie făcut şi pe câţi bani. A rezultat o şedinţă de CJ cu multe momente hazlii. De exemplu, cei care au respins, în 2008, toată documentaţia legată de lucrările ce ar putut începe atunci, au susţinut necesitatea lucrărilor urgente, iar cei „pro” de atunci, au pus acum fel şi fel de condiţii, întrebări, etc.
Pătraşcu a prezentat scenariile şi costurile aproximative. De asemenea, a prezentat o listă cu toate tipurile de avioane care ar putea opera pe Aeroportul modernizat. Au prezentate tabele cu aceste date şi cu un videoproiector. Mură în gură!
De la Boeing la Airbus
Cu toate acestea au fost voci care au criticat, care nu au înţeles şi care au cerut imposibilul. „Aş dori ca la această întâlnire să ajungem la o concluzie clară cu privire la priorităţile Aeroportului, cât de mult putem face!”, a spus printre altele, Man. Scenariile prezentate de Pătraşcu şi datele tehnice oferite de directorul de trafic al Aeroportului au adus discuţia de la un imposibil de acceptat în urmă cu o lună, la o deschidere spre soluţia optimă, vizibilă şi din avion. La modul simplist spus, cel trei soluţii prevedeau: a nu face nimic, nici o investiţie ce ar duce ca în 2011 Aeroportul să fie închis. Varianta a doua este o mărire a pistei de la 1800 la 2100 de metri cu sistem de balizaj adecvat şi sistem de ghidare a traficului modern, respectiv sistemul ILS. Costurile pentru această variantă spre 12 milioane de euro (sunt incluse şi modernizările în Aerogară). A trei variantă reprezintă o mărire a pistei până la 2500 de metri (cu exproprieri de terenuri, o deviere de curs de apă, etc) şi toate dotările de mai sus, dar la varianta mărită. Costurile ar ajunge, potrivit proiectului de fezabilitate realizat, la 43,5 de milioane de euro.
Pătraşcu şi specialiştii Aeroportului au pledat cauza soluţiei numărul doi. „Dacă s-ar face demersurile necesare în cel mai scurt timp, am putea începe lucrările în vara acestui an cu finalizare spre sfârşitul lui 2010”, a spus Pătraşcu. Preşedintele CJ a preluat „ştafeta” şi a cerut consilierilor judeţeni să aprobe varianta care ar debloca situaţia. Pe această pistă de 2100 de metri ar putea ateriza orice avion care este folosit în România. De la Airbus la Boeing şi utilitare sau avioane de talie mijlocie şi mică.
Uneori este greu
După vreo oră de explicaţii directe şi încrucişate, s-au pus întrebări mai mult decât hazlii. De exemplu: consolidarea pistei existente costă 4,1 milioane lei şi în varianta cu pistă de 2100 şi în cea de 2500 (fiind vorba de aceiaşi pistă. Cea care există!). Mai mulţi consilieri vigilenţi, nu le dăm numele din jenă au remarcat că este4 aceiaşi sumă şi au mirosit o afacere. Au reclamat imediat. Unul dintre ei este chiar inginer, se pare. Pe de altă parte, au fost voci care au susţinut varianta de 2500 de metri, deşi 43,5 de milioane de euro sunt cam greu de găsit, iar lucrările s-ar întinde până la Calendele greceşti. O opinie greu de înţeles. La vot, cu o abţinere, a trecut soluţia a doua.
Citat
„Voi dispune direcţiei tehnice, comisiilor de specialitate să întocmească de urgenţă documentaţia necesară, caietul de sarcini şi actele necesare. Avem cinci milioane de euro şi putem obţine diferenţa până la 10-12 milioane euro, de la firma care ar prelua lucrarea. Se va face licitaţie şi putem spera la bine…” – Mircea Man.
Nicolae TEREMTUŞ
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 566 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii