Un grec este “Cel mai periculos clujean”
Konstantinos Passaris, unul dintre cei pariculoşi deţinuţi aflaţi la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, este refuzat de autorităţile elene să fie încarcerat în Grecia. Conform deputatului clujean Virgil Pop, care face parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi care a făcut o serie de interpelări pentru a face posibil transferul lui lui Passaris în Grecia, autorităţile elene nu-l vor înapoi pe deţinut pentru că îl folosesc drept “ţap ispăşitor” pentru infracţiunile cu autor necunoscut, pe care i le pun în cârcă grecului. Conform Rodicăi Constantinovici, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, autorităţile române au încercat de mai multe ori extrădarea lui Passaris, dar, de fiecare dată, s-au confruntat cu refuzul grecilor. De asemenea, Gazeta de Cluj vă prezintă un top al celor mai periculoşi infractori clujeni daţi în urmărire generală.
Supranumit „Fiara din Balcani”, grecul Konstantinos Passaris este condamnat pe viaţă de judecătorii români pentru uciderea a două persoane în timpul unui jaf care a avut loc în 2001 asupra unei case de schimb valutar din Bucureşti. După câteva zile de la comiterea jafului, Passaris a fost prins, condamnat şi „plimbat” prin penitenciare. În 2003 a fost condamnat definitiv şi, iniţial, atât el cât şi autorităţile elene au făcut declaraţii conform cărora Passaris ar fi trebuit transferat la o închisoare din Grecia. Însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar, în momentul de faţă, autorităţile elene nu mai vor să primească „Fiara din Balcani”.
Deputatul clujean Virgil Pop, care face parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, a făcut anul trecut mai multe solicitări pentru a vedea unde s-a blocat transferul lui Passaris în Grecia. „În urma unei audienţe pe care i-am acordat-o deţinutului grec Konstantinos Passaris, acesta mi-a adus la cunostinţă faptul că i s-a refuzat solicitarea de transfer”, arată deputatul clujean. Conform Rodicăi Constantinovici, secretar de stat din cadrul Ministerului de Justiţie şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Passaris a făcut o cerere de transfer în Republica elenă la sfârşitul lui septembrie 2003, iar statul român a început procedurile pentru ca acest lucru să poată avea loc. După aproape jumătate de an, grecii îi răspund lui Passaris că refuză ca el să fie să fie transferat în ţara de provenienţă. După trei ani, Passaris mai cere o dată să fie transferat într-o închisoare din Grecia, dar şi de această dată este refuzat. „Condiţia esenţială pentru ca transferarea să aibă loc, în afară de consimţământul condamnatului, este ca atât statul de executare, cât şi statul de condamnare să fie de acord, aşa că transferarea nu poate fi realizată unilateral de către autorităţile române. În cauză, avizul autorităţilor elene a fost negativ, cu privire la ambele cereri de transferare formulate de către autorităţile române, astfel că transferarea a fost imposibil de efectuat”, arată Constantinovici.
Grecii au la Gherla un “ţap ispăşitor”
Conform purtătorului de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Securitate Gherla, Dan Donciu, Passaris a rupt orice cale de comunicare cu mass-media. „El a semnat un act prin care nu este de acord să ofere vreun interviu ziarelor, aşa că noi nu putem oferi informaţii despre Konstantinos Passaris. Prin intermediul penitenciarului nu a demarat nici o acţiune prin care să fi solicitat extrădarea sau transferul în Grecia”, a explicat acesta.
Deputatul Virgil Pop crede că refuzul autorităţilor elene de a-l primi pe Passaris este motivat de folosirea lui ca drept “ţap ispăşitor” pentru o serie de infracţiuni cu autor necunoscut care au loc în Grecia. „Condiţia pentru transfer e ca statul care l-a condamnat să fie de acord, iar statul român nu se împotriveşte acestui lucru. “Problema este că statul elen nu este de acord! Eu am înţeles că grecii nu sunt de acord ca Passaris să vină la ei pentru că multe dintre cazurile cu autor necunoscut sunt “rezolvate” prin găsirea lui ca vinovat. Din câte am auzit, este citat în multe procese, chiar dacă se ştie că este încarcerat în România, şi este condamnat în lipsă. Cei din Grecia îi pun în “cârcă” pedepse”, spune Pop. El mai adaugă şi faptul că Passaris primeşte vizitele unor persoane influente. „Am mai auzit că este vizitat de multe persoane, unele dintre ele venind chiar cu avionul personal şi există suspiciuni că ar pregăti o evadare, dar nu pot să ştiu sigur”, mai spune Pop.
Pop, care a stat faţă în faţă cu “fiara din Balcani”, spune că deţinutul grec este un tip foarte inteligent, dar care nu ţine la colegii de celulă cu care este “hrănit” extrem de rar.
„L-am vizitat anul trecut şi am discutat cu el câteva ore. Din ce mi-a spus când am vorbit cu el, nu-i prea convenea faptul că nu avea un coleg cu care să discute. Însă am auzit că i-au dat un coleg de celulă, dar l-a bătut pe ăla că era prea prost pentru el. Mi-am dat seama că este un tip foarte inteligent, cu un IQ mai mare decât al unui om normal. A învăţat româneşte şi mi-a trimis un memoriu în care nu ştiu să fi descoperit patru greşeli”, povesteşte Pop.
Turdenii cei mai violenţi
Hoţii, violatorii, criminalii, ţeparii, tâlharii şi toată “floarea” criminalităţii clujene aşteaptă un binemeritat “concediu” în spatele gratiilor. Cu toate acestea, aproape 200 de infractori doresc să lucreze fără odihnă pe câmpul infracţionalităţii, iar aceştia devin „Most Wanted”
Cei mai periculoşi clujeni urmăriţi penal sunt Iacob şi Doru Piluţ, tată şi fiu, care împreună l-au bătut pe un vecin până l-au omorât. Crima a avut loc în 1996, când cei doi au intrat în casa unui vecin pe care l-au bătut cu pumnii şi picioarele până ce omul a decedat. În timpul procesului, au stat timp de doi ani după gratii, dar instanţa a decis că pot fi judecaţi şi în stare de libertate, astfel că au fost eliberaţi. În 2002, au fugit ilegal din ţară şi o perioadă au stat în Argentina, apoi Spania şi Italia. În acest moment sunt daţi în urmărire naţională şi internaţională şi au o condamnare de 15 ani. Tot la capitolul “Violenţe” se încadrează şi urmăritul general Dumitru Tatarciuc, un recuperator de 26 de ani, din Republica Moldova. În 2002, a fost condamnat la peste cinci ani de închisoare pentru lipsire de libertate şi tâlhărie. “Raket”-ul a sechestrat o tânără într-o locuinţă din Cluj şi a strâns-o de gât. Basarabeanul şi-a motivat gestul că ar fi avut de recuperat o datorie de 20 de milioane de lei. Tatarciuc a dispărut din România înainte de pronunţarea sentinţei, iar poliţiştii presupun că se ascunde în ţara lui de origine.
Un alt clujean care este dat în consemn naţional şi internaţional este Gheorghe Sărăcuţ care, împreună cu o botoşăneancă, a racolat şase alte botoşănence pe care le-a obligat să se prostituieze în Olanda şi Austria. Sărăcuţ a fost arestat în decembrie 2004 şi condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de persoane. Ancheta a durat aproape un an, dar, în 2006, Sărăcuţ a fost eliberat pentru o scurtă perioadă şi a dat bir cu fugiţii. Un alt ipochimen care preferă să fie „el fugitivo” este Ioan Duduţ, un personaj controversat, care a închiriat în anii ’90 patinoarul municipal şi, prin intermediul unei firme, a emis cecuri fără acoperire. După o serie de procese a fost acuzat de înşelăciune, iar în 2003 a fost dat în urmărire naţională pentru că se sustrage executării pedepsei.
Konstantinos Passaris a fost prins de poliţisti în 2003 şi, iniţial, a fost încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bucureşti-Jilava. După ce a fost condamnat pe viaţă, Passaris a fost trimis la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova. În ianuarie 2009, grecul a fost transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, unde se află şi în prezent. În Grecia, Passaris este acuzat de mai multe infracţiuni de omor deosebit de grav, tîlhărie, furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, lipsirea de libertate în mod ilegal şi evadare.
Printre cei mai periculoşi infractori români care sunt judecaţi pot fi amintiţi cei 12 membri ai clanului Corduneanu care sunt închişi la Gherla şi judecaţi la Curtea de Apel Cluj pentru şantaj, înşelăciuni bancare şi imobiliare, trafic de persoane şi spălare de bani. Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), gruparea a acţionat în perioada 2006-2009, atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate.
Răzvan Robu
Supranumit „Fiara din Balcani”, grecul Konstantinos Passaris este condamnat pe viaţă de judecătorii români pentru uciderea a două persoane în timpul unui jaf care a avut loc în 2001 asupra unei case de schimb valutar din Bucureşti. După câteva zile de la comiterea jafului, Passaris a fost prins, condamnat şi „plimbat” prin penitenciare. În 2003 a fost condamnat definitiv şi, iniţial, atât el cât şi autorităţile elene au făcut declaraţii conform cărora Passaris ar fi trebuit transferat la o închisoare din Grecia. Însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar, în momentul de faţă, autorităţile elene nu mai vor să primească „Fiara din Balcani”.
Deputatul clujean Virgil Pop, care face parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, a făcut anul trecut mai multe solicitări pentru a vedea unde s-a blocat transferul lui Passaris în Grecia. „În urma unei audienţe pe care i-am acordat-o deţinutului grec Konstantinos Passaris, acesta mi-a adus la cunostinţă faptul că i s-a refuzat solicitarea de transfer”, arată deputatul clujean. Conform Rodicăi Constantinovici, secretar de stat din cadrul Ministerului de Justiţie şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Passaris a făcut o cerere de transfer în Republica elenă la sfârşitul lui septembrie 2003, iar statul român a început procedurile pentru ca acest lucru să poată avea loc. După aproape jumătate de an, grecii îi răspund lui Passaris că refuză ca el să fie să fie transferat în ţara de provenienţă. După trei ani, Passaris mai cere o dată să fie transferat într-o închisoare din Grecia, dar şi de această dată este refuzat. „Condiţia esenţială pentru ca transferarea să aibă loc, în afară de consimţământul condamnatului, este ca atât statul de executare, cât şi statul de condamnare să fie de acord, aşa că transferarea nu poate fi realizată unilateral de către autorităţile române. În cauză, avizul autorităţilor elene a fost negativ, cu privire la ambele cereri de transferare formulate de către autorităţile române, astfel că transferarea a fost imposibil de efectuat”, arată Constantinovici.
Grecii au la Gherla un “ţap ispăşitor”
Conform purtătorului de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Securitate Gherla, Dan Donciu, Passaris a rupt orice cale de comunicare cu mass-media. „El a semnat un act prin care nu este de acord să ofere vreun interviu ziarelor, aşa că noi nu putem oferi informaţii despre Konstantinos Passaris. Prin intermediul penitenciarului nu a demarat nici o acţiune prin care să fi solicitat extrădarea sau transferul în Grecia”, a explicat acesta.
Deputatul Virgil Pop crede că refuzul autorităţilor elene de a-l primi pe Passaris este motivat de folosirea lui ca drept “ţap ispăşitor” pentru o serie de infracţiuni cu autor necunoscut care au loc în Grecia. „Condiţia pentru transfer e ca statul care l-a condamnat să fie de acord, iar statul român nu se împotriveşte acestui lucru. “Problema este că statul elen nu este de acord! Eu am înţeles că grecii nu sunt de acord ca Passaris să vină la ei pentru că multe dintre cazurile cu autor necunoscut sunt “rezolvate” prin găsirea lui ca vinovat. Din câte am auzit, este citat în multe procese, chiar dacă se ştie că este încarcerat în România, şi este condamnat în lipsă. Cei din Grecia îi pun în “cârcă” pedepse”, spune Pop. El mai adaugă şi faptul că Passaris primeşte vizitele unor persoane influente. „Am mai auzit că este vizitat de multe persoane, unele dintre ele venind chiar cu avionul personal şi există suspiciuni că ar pregăti o evadare, dar nu pot să ştiu sigur”, mai spune Pop.
Pop, care a stat faţă în faţă cu “fiara din Balcani”, spune că deţinutul grec este un tip foarte inteligent, dar care nu ţine la colegii de celulă cu care este “hrănit” extrem de rar.
„L-am vizitat anul trecut şi am discutat cu el câteva ore. Din ce mi-a spus când am vorbit cu el, nu-i prea convenea faptul că nu avea un coleg cu care să discute. Însă am auzit că i-au dat un coleg de celulă, dar l-a bătut pe ăla că era prea prost pentru el. Mi-am dat seama că este un tip foarte inteligent, cu un IQ mai mare decât al unui om normal. A învăţat româneşte şi mi-a trimis un memoriu în care nu ştiu să fi descoperit patru greşeli”, povesteşte Pop.
Turdenii cei mai violenţi
Hoţii, violatorii, criminalii, ţeparii, tâlharii şi toată “floarea” criminalităţii clujene aşteaptă un binemeritat “concediu” în spatele gratiilor. Cu toate acestea, aproape 200 de infractori doresc să lucreze fără odihnă pe câmpul infracţionalităţii, iar aceştia devin „Most Wanted”
Cei mai periculoşi clujeni urmăriţi penal sunt Iacob şi Doru Piluţ, tată şi fiu, care împreună l-au bătut pe un vecin până l-au omorât. Crima a avut loc în 1996, când cei doi au intrat în casa unui vecin pe care l-au bătut cu pumnii şi picioarele până ce omul a decedat. În timpul procesului, au stat timp de doi ani după gratii, dar instanţa a decis că pot fi judecaţi şi în stare de libertate, astfel că au fost eliberaţi. În 2002, au fugit ilegal din ţară şi o perioadă au stat în Argentina, apoi Spania şi Italia. În acest moment sunt daţi în urmărire naţională şi internaţională şi au o condamnare de 15 ani. Tot la capitolul “Violenţe” se încadrează şi urmăritul general Dumitru Tatarciuc, un recuperator de 26 de ani, din Republica Moldova. În 2002, a fost condamnat la peste cinci ani de închisoare pentru lipsire de libertate şi tâlhărie. “Raket”-ul a sechestrat o tânără într-o locuinţă din Cluj şi a strâns-o de gât. Basarabeanul şi-a motivat gestul că ar fi avut de recuperat o datorie de 20 de milioane de lei. Tatarciuc a dispărut din România înainte de pronunţarea sentinţei, iar poliţiştii presupun că se ascunde în ţara lui de origine.
Un alt clujean care este dat în consemn naţional şi internaţional este Gheorghe Sărăcuţ care, împreună cu o botoşăneancă, a racolat şase alte botoşănence pe care le-a obligat să se prostituieze în Olanda şi Austria. Sărăcuţ a fost arestat în decembrie 2004 şi condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de persoane. Ancheta a durat aproape un an, dar, în 2006, Sărăcuţ a fost eliberat pentru o scurtă perioadă şi a dat bir cu fugiţii. Un alt ipochimen care preferă să fie „el fugitivo” este Ioan Duduţ, un personaj controversat, care a închiriat în anii ’90 patinoarul municipal şi, prin intermediul unei firme, a emis cecuri fără acoperire. După o serie de procese a fost acuzat de înşelăciune, iar în 2003 a fost dat în urmărire naţională pentru că se sustrage executării pedepsei.
Konstantinos Passaris a fost prins de poliţisti în 2003 şi, iniţial, a fost încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bucureşti-Jilava. După ce a fost condamnat pe viaţă, Passaris a fost trimis la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova. În ianuarie 2009, grecul a fost transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, unde se află şi în prezent. În Grecia, Passaris este acuzat de mai multe infracţiuni de omor deosebit de grav, tîlhărie, furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, lipsirea de libertate în mod ilegal şi evadare.
Printre cei mai periculoşi infractori români care sunt judecaţi pot fi amintiţi cei 12 membri ai clanului Corduneanu care sunt închişi la Gherla şi judecaţi la Curtea de Apel Cluj pentru şantaj, înşelăciuni bancare şi imobiliare, trafic de persoane şi spălare de bani. Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), gruparea a acţionat în perioada 2006-2009, atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate.
Răzvan Robu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 1155 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii