<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0">
  <channel>
    <title>Gazeta de Cluj</title>
    <link>http://www.gazetadecluj.ro</link>
    <description>cluj, napoca, ziare, stiri, online, anchete, gazeta de cluj</description>
    <language>ro</language>
    <item>
      <title>Buda despre investirea Guvernului</title>
      <description>&lt;div&gt;Referitor la: &amp;icirc;nvestirea Guvernului Ungureanu &#351;i declara&#355;iile liderului USL, Victor Ponta&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Pre&#351;edintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, apreciaz&#259; c&#259; ast&#259;zi am asistat la o rea&#351;ezare a scenei politice rom&amp;acirc;ne&#351;ti, cu ocazia votului de &amp;icirc;nvestitur&#259;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Noul guvern instalat va continua, &amp;icirc;n mod cert, politicile guvernamentale ini&#355;iate &#351;i&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;promovate de Emil Boc, politici care au condus Rom&amp;acirc;nia la cea mai mare cre&#351;tere economic&#259;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&#351;i la cea mai sc&#259;zut&#259; rat&#259; a infla&#355;iei &#351;i a &#351;omajului raportate la media statelor din Uniunea&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;European&#259;. Dincolo de acest lucru, drumul pe care &amp;icirc;l are de parcurs Guvernul votat ast&#259;zi este&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;unul lung &#351;i anevoios, dar sunt convins c&#259; &amp;icirc;mpreun&#259; cu partenerii din coali&#355;ia de guvernare va&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;g&#259;si cele mai bune solu&#355;ii pentru consolidarea economic&#259; a &#355;&#259;rii.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;n Parlamentul Rom&amp;acirc;niei, ast&#259;zi, s-a mai &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat un lucru care nu este o surpriz&#259; ci,&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;dimpotriv&#259;, este un un pas spre normalitate: discursul liderului USL, Victor Ponta &amp;icirc;n care a&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;criticat, poate nemeritat, vechiul guvern &#351;i pe unii mini&#351;tri, dar &amp;icirc;n acela&#351;i timp, un discurs &amp;icirc;n care&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;a subliniat punctele de vedere ale Opozi&#355;iei fa&#355;&#259; de nevoile Rom&amp;acirc;niei. De altfel, aceste fr&#259;m&amp;acirc;nt&#259;ri,&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;au fost subliniate &#351;i de actualul premier &amp;icirc;n programul prezentat Parlamentului.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Consider c&#259; at&amp;acirc;t Puterea c&amp;acirc;t &#351;i Opozi&#355;ia trebuie s&#259; fac&#259; pa&#351;i spre normalizarea vie&#355;ii&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;politice &#351;i spre deschiderea unui dialog real &#351;i nu s&#259; purt&#259;m un dialog al surzilor. Cu siguran&#355;&#259;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&#351;i unii &#351;i al&#355;ii am f&#259;cut gre&#351;eli, dar important este &amp;icirc;mpreun&#259; s&#259; identific&#259;m solu&#355;ii &#351;i s&#259; avem&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;capacitatea de a dialoga, iar ceea ce ast&#259;zi s-a &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat ne demonstreaz&#259; c&#259; putem face acest&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;lucru.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Pre&#351;edinte PDL Cluj, Deputat Daniel Buda&lt;/div&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 20:18:26 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6023-buda-despre-investirea-guvernului</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6023-buda-despre-investirea-guvernului</guid>
    </item>
    <item>
      <title>15 PROPUNERI ALE USL PENTRU GUVERNUL UNGUREANU</title>
      <description>15 PROPUNERI ALE USL PENTRU GUVERNUL UNGUREANU&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;1.TRATATUL DE GUVERNANTA BUGETARA SI FISCALA DACA DEZBATEM &amp;ndash; ACTA&lt;br /&gt;2.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;SCHENGEN SI MCV &amp;ndash; DACA DIALOG CU NOI, ONG, SI DACA EXISTA DIN PARTEA DVS COMBATEREA POLITIZARII SI CORUPTIEI PROMOVATE DE PDL (NUMIRI LA VAMI, DOSARE POLITICE PT A TRECE LA UNPR, ETC)&lt;br /&gt;3.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;ANTICORUPTIA &amp;ndash; RAPORT CURTEA DE CONTRURI &amp;ndash; ANAF SI ANRMAP &amp;ndash; LG ACHIZITIILOR PUBLICE&lt;br /&gt;4.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;DEPOLITIZAREA STRUCTURILOR DECONCENTRATE !!! VETI LUCRA CU EI &amp;ndash; CU ATAT MAI DAUNATORI DACA STIU CA PLEACA &amp;ndash; NU SUSTINETI LG IGAS PRIVIND DREPTUL DE A CANDIDA AL FUNCTIONARILOR&lt;br /&gt;5.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;MAJORAREA SALARII SI PENSII &amp;ndash; DE FAPT REVENIRE &amp;ndash; DEFICIT 3% FMI &amp;ndash; LG RESPONSABILITATII FISCALE&lt;br /&gt;6.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;FONDUL DE REZERVA AL PM&lt;br /&gt;7.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;BAIETII DESTEPTI DIN ENERGIE &amp;ndash; INTERESE PDL&lt;br /&gt;8.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;ROSIA MONTANA &amp;ndash; 3 ASPECTE = MEDIU + INTERES NATIONAL + CORUPTIE POLITICA&lt;br /&gt;9.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;TVA PRODUSE AGRICOLE / AGRICULTURA BIO - NU OMG MINISTRU AGRICULTURII &lt;br /&gt;10.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; TAXA MARI AVERI &amp;ndash; NU 1% CI 10 &amp;ndash; SUA OBAMA&lt;br /&gt;11.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; CAS REDUS &amp;ndash; ANGAJATOR PT LOCURI DE MUNCA NU VENITURI POPULATIE &amp;ndash; DEMAGOGIE&lt;br /&gt;12.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; SALARIU MINIM 850 RON &amp;ndash; VENITURI SUPLIMENTARE LA BUGET ASIGURARI&lt;br /&gt;13.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; COMPANIILE DE STAT &amp;ndash; NU PRIVATIZARE PE PRETURI MICI SI MARI COMISIOANE &amp;ndash; MANAGEMENT PRIVAT &amp;ndash; BANI PT RETEHNOLOGIZARE&lt;br /&gt;14.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; UMF TG MURES &amp;ndash; UDMR SUPRALICITEAZA SI A PRIMIT DESTUL&lt;br /&gt;15.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp; LEGE ELECTORALA ANGAJATA DE PARTIDE &amp;ndash; COLEGII NU DE GUVERN &amp;ndash; LG USL 312!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 14:49:00 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6022-15-propuneri-ale-usl-pentru-guvernul-ungureanu</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6022-15-propuneri-ale-usl-pentru-guvernul-ungureanu</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Sanctiuni pe ruta </title>
      <description>Sanc&#355;iuni aplicate pentru nerespectarea sta&#355;iilor de &amp;icirc;mbarcare/debarcare&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Poli&#355;ia Local&#259; din cadrul Prim&#259;riei Cluj-Napoca a efectuat ieri, 8 februarie&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;2012, ac&#355;iuni de verificare a respect&#259;rii sta&#355;iilor de &amp;icirc;mbarcare/debarcare a&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;c&#259;l&#259;torilor &amp;icirc;n zonele Pia&#355;a G&#259;rii &#351;i Calea Flore&#351;ti &amp;ndash; parcarea magazinului &amp;ldquo;Billa&amp;rdquo; &#351;i zona nodului N.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n urma ac&#355;iunii au fost &amp;icirc;ncheiat 4 procese-verbale de constatare a contraven&#355;iilor aplicatre conduc&#259;torilor auto, &amp;icirc;n conformitate cu prevederile Legii nr. 92/2007. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 4000 lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ac&#355;iunile Poli&#355;iei de Locale de verificare a activit&#259;&#355;ii de transport persoane pe rutele Cluj-Flore&#351;ti &#351;i Cluj-Zal&#259;u privind at&amp;acirc;t respectarea sta&#355;iilor autorizate de &amp;icirc;mbarcare/debarcare c&amp;acirc;t &#351;i de&#355;inerea tuturor documentelor prev&#259;zute de lege vor continua &#351;i &amp;icirc;n perioada urm&#259;toare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Biroul Mass-media&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Primaria Cluj-Napoca</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 14:27:04 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6021-sanctiuni-pe-ruta-</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6021-sanctiuni-pe-ruta-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>ANAT in sprijinul Malev</title>
      <description>&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;ANAT IN SPRIJINUL PASAGERILOR CARE AU ACHIZITIONAT BILETE PENTRU CURSELE MALEV&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In data de 3 februarie 2012 compania MALEV a decis SUSPENDAREA PE TERMEN NELIMITAT A TUTUROR ZBORURILOR COMERCIALE pe care le opera.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Urmare acestei decizii, foarte multi pasageri din Romania si din intreaga lume au fost pusi in situatia extrem de neplacuta de a nu mai efectua calatoriile pentru care si-au platit biletele pe cursele MALEV si totodata de a&amp;nbsp; nu li se restitui contravaloarea acestora.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Avand in vedere ca cea mai mare parte a biletelor de avion pentru cursele MALEV au fost achizitionate in toata lumea, inclusiv in Romania de la agentiile de turism&amp;nbsp; acreditate IATA pentru vanzari bilete de avion, ANAT s-a implicat si se implica activ in a gasi cele mai bune si mai rapide solutii de rambursare a contravalorii biletelor MALEV nefolosite,&amp;nbsp; pentru a apara astfel drepturile pasagerilor si clientilor nostri&amp;nbsp; care au achizitionat aceste bilete prin intermediul agentiilor membre ANAT.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In acest sens, ANAT a transmis deja solicitari catre IATA si MALEV pentru&amp;nbsp; a permite restituirea prin intermediul agentiilor de turism acreditate a contravalorii&amp;nbsp; biletelor de avion neutilizate de catre pasagerii romani.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;ANAT solicita sprijinul autoritatilor romane in acest demers si asigura pasagerii ca&amp;nbsp; agentiile de turism ANAT vor face tot ceea ce le sta in putinta spre a fi in masura sa isi sprijine clientii si in aceste momente dificile.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Inca de la anuntarea suspendarii zborurilor MALEV,&amp;nbsp; toti pasagerii afectati de anularea zborurilor MALEV au fost asistati de agentii de turism&amp;nbsp; consultanti atat in efectuarea de noi rezervari si cumparari de bilete, pe curse ale altor companii aeriene, in situatia in care pasagerii accepta sa mai calatoreasca, cat si in depunerea documentelor necesare solicitarii de restituiri pentru biletele MALEV neutilizate.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pentru a evita eventualele interpretari neconforme cu reglemetarile internationale, ANAT informeaza ca:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Biletele de avion achizitionate de pasageri de la agentiile de turism sunt proprietatea companiilor aeriene,&amp;nbsp; AU FOST SI SUNT PLATITE OBLIGATORIU DE CATRE ACESTEA , IN TERMEN DE 15 ZILE DE LA EMITERE, CATRE IATA/BSP &amp;ndash; International Air Transport Association, organism international neguvernamental ce reprezinta si sustine prin activitatea sa permanenta companiile aeriene.Agentiile de turism nu au posibilitatea de a retine contravaloarea biletelor de avion emise, chiar daca au aflat despre incetarea zborurilor unei companii aeriene, fiind obligate sa plateasca contravaloarea acestora catre IATA in termenele specificate. In caz contrar, ele risca anularea acreditarii si sunt eliminate din sistemul international de emitere bilete de avion.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;v&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; In aceste conditii, agentiile de turism nu sunt in masura sa returneze contravaloarea&amp;nbsp; biletelor de avion achitate de pasageri pentru cursele operate de Malev catre aceia care le-au achitat decat in situatia in care IATA si compania Malev permit oficial agentiilor sa faca aceste restituiri.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;v&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Pana in acest moment, IATA si MALEV ne-au informat ca vor face restituirea&amp;nbsp; unei anumite parti a contravalorii biletului, dupa analiza listei cu cereri de rambursare ce vor fi primite de la toate agentiile de turism din lume, liste care trebuie trimise la IATA nu mai tarziu de 2 MARTIE 2012, fara posibilitatea de prelungire.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;v&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; ANAT va depune&amp;nbsp; toate diligentele posibile astfel incat valoarea restituita sa fie cat mai apropiata de valoarea integrala a biletului platit de catre pasager.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;v&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Atragem atentia ca ANAT alaturi de ECTAA (Asociatia Europeana a Agentiilor de Turism si a Turoperatorilor), organizatia europeana de profil din care facem parte, a sustinut si sustine in continuare necesitatea obligarii companiilor aeriene de a se asigura pentru situatiile de insolventa/faliment pentru a oferi protectie pasagerilor, asa precum turoperatorii sunt asigurati in astfel de situatii conform Directivei Europene 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru calatorii, vacante si circuite, pentru a asigura protectia completa a banilor avansati de pasageri&amp;nbsp; pentru biletele de avion.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ne manifestam speranta/increderea ca autoritatile romane in materie vor sustine demersurile ANAT si va vom informa asupra evolutiei situatiei in viitorul cat mai apropiat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Corina Martin&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Mihaela Chiru&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Presedinte ANAT&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Presedinte Comisie Transport Aerian ANAT&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 14:24:33 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6020-anat-in-sprijinul-malev</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6020-anat-in-sprijinul-malev</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Moisin are maine conferinta</title>
      <description>Vineri, 10 februarie 2012, de la ora 11.00, in Sala de Sticla a Primariei, va invitam sa participati la conferinta de presa a viceprimarului cu atributii delegate de primar Radu Moisin. &lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 14:21:24 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6019-moisin-are-maine-conferinta</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6019-moisin-are-maine-conferinta</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Studentii contesta alegerile pentru senatori</title>
      <description>O serie de incalcari flagrante ale Legii educatiei si Cartei Universitatii Babes-Bolyai ar fi avut loc in timpul alegerii studentilor in Senat, reclama un grup de studenti si cadre didactice. Reclamantii au depus contestatii, urmeaza sa ceara o ancheta din partea Ministerului Educatiei si se tem ca &amp;quot;procedura tip FSN&amp;quot; se va repeta la alegerile profesorilor senatori.&lt;br /&gt;Acuzatiile au fost facute publice ieri de catre un grup de studenti care au candidat pentru functiile de membri ai Senatului Universitatii Babes-Bolyai (UBB), intre care Andreea Petrut, presedintele Organizatiei Studentilor din UBB (OSUBB), participanti la procesul de votare, dar si cadre didactice precum Calin Goina sau Enik&amp;ouml; Vincze, asistent, respectiv profesor de la Facultatea de Sociologie si Stiintele Eduactiei. Enik&amp;ouml; Vincze este una dintre candidatele la functia de rector al UBB. &amp;quot;S-a incalcat in repetate randul Legea educatiei si chiar Carta UBB&amp;quot;, a declarat George Iordachescu, student in anul III la Sociologie si la Istorie.</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:30:30 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6018-studentii-contesta-alegerile-pentru-senatori</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6018-studentii-contesta-alegerile-pentru-senatori</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Clujul, in topul locurilor de munca vacante</title>
      <description>Raportat la numarul de locuitori din recensamantul 2011, orasul Brasov are cele mai multe joburi vacante la mia de locuitori, in timp ce Bucure&#537;tiul se afla abia pe pozi&#539;ia a 8-a. Capitala este depasita in topul densitatii locurilor de munca de orase ca Iasi, Ploiesti, Constanta sau Oradea.&lt;br /&gt;Dintre cele mai mari 10 orase ale Romaniei, Brasovul are cele mai multe oportunitati de angajare pe cap de locuitor, cu 10,5 locuri de munca disponibile la 1.000 de brasoveni. Pe locul doi se afla Cluj-Napoca, unde fiecare post vacant revine la 118 locuitori (ceea ce reprezinta un raport de 8,4 joburi la 1.000 de locuitori). Urmeaza Timisoara cu 8,2 slujbe libere la mia de locuitori.</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:25:10 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6017-clujul-in-topul-locurilor-de-munca-vacante</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6017-clujul-in-topul-locurilor-de-munca-vacante</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Amenzi pentru transportatorii intrajudeteni</title>
      <description>Politia Locala din cadrul Primariei Cluj-Napoca a verificat in cursul zilei de ieri respectarea statiilor de imbarcare/debarcare a calatorilor in zonele Piata Garii si Calea Floresti - parcarea magazinului &amp;quot;Billa&amp;quot; si zona nodului N. In urma controalelor, politistii au emis patru procese verbale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 92/2007. Valoarea amenzilor aplicate este de 4000 lei.&lt;br /&gt;Actiunea politiei locale a vizat transportul de persoane pe rutele Cluj-Floresti si Cluj-Zalau si a urmarit atat respectarea statiilor autorizate de imbarcare/debarcare cat si detinerea tuturor documentelor prevazute de lege. Astfel de controale vor continua si in perioada urmatoare.</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:24:03 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6016-amenzi-pentru-transportatorii-intrajudeteni</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6016-amenzi-pentru-transportatorii-intrajudeteni</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Jandarm condamnat pentru un accident auto</title>
      <description>Subofiterul Florian Gelu Groza de la Gruparea Mobila de Jandarmi a fost condamnat de catre judecatorie la doi ani si opt luni de inchisoare cu suspendare sub supraveghere pentru ca a calcat cu masina un om pe Calea Floresti in aprilie 2010. Sentinta a fost atacata cu recurs de rudele victimei si de catre parchet, care au cerut o condamnare cu executare si daune morale mai mari fata de cele oferite de prima instanta.&lt;br /&gt;Acesta este judecat pentru ucidere din culpa, parasirea locului accidentului si consum de alcool dupa producerea acestuia. Potrivit rechizitoriului, la data de 10 aprilie 2010, in jurul orelor 22:00, in timp ce conducea autoturismul BMW 318 I pe Calea Floresti din Cluj-Napoca inculpatul a trecut peste victima M.D., in varsta de 45 de ani, acrosata initial si proiectata pe carosabil de un alt autoturism. Constatarea medico-legala a aratat ca leziunile care au provocat decesul victimei au fost produse ca urmare a trecerii autoturismului inculpatului Groza peste aceasta.</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:21:23 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6015-jandarm-condamnat-pentru-un-accident-auto</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6015-jandarm-condamnat-pentru-un-accident-auto</guid>
    </item>
    <item>
      <title> Bilete false la teleschiul din Feleacu</title>
      <description>Poli&#355;i&#351;tii Postului de Poli&#355;ie Comunal&#259; Feleacu au depistat &#351;i identificat pe T. Dinu de 27 ani, &#351;i T. Adrian de 18 ani, din Cluj-Napoca, &amp;icirc;n timp ce foloseau bilete false pentru utilizarea teleschiului de la p&amp;acirc;rtia de schi din localitatea Feleacu.B&#259;rba&#355;ii sunt cerceta&#355;i penal sub aspectul s&#259;v&amp;acirc;r&#351;irii infrac&#355;iunii de uz de fals, fapt&#259; prev&#259;zut&#259; &#351;i pedepsit&#259; de art. 291 din Codul Penal.</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:07:31 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6014-bilete-false-la-teleschiul-din-feleacu</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6014-bilete-false-la-teleschiul-din-feleacu</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Cluj-Napoca dup&#259; Boc</title>
      <description>&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;Cluj-Napoca &#537;i Cluj. &lt;/strong&gt;Un municipiu &#537;i un jude&#539; care au ap&#259;rut pe listele fondurilor guvernamentale &amp;icirc;n ultimele 1.444 zile. Perioada &amp;icirc;n care Emil Boc a fost premier s-a resim&#539;it &amp;icirc;n dezvoltarea zonei oric&amp;acirc;t de mult &#537;i-ar face opozi&#539;ia datoria &amp;icirc;n a nu fi de acord cu acest lucru. Cu &amp;nbsp;bune sau cu rele, fie c&#259; unii v&#259;d &amp;icirc;n fa&#539;a ochilor doar centura construit&#259; la supra-pre&#539;, fie c&#259; v&#259;d inutilitatea unui stadion la standarde Elite, prea pu&#539;ini kilometri construi&#539;i din Autostrada Transilvania, fie c&#259; se bucur&#259; c&#259; Emil Boc nu mai este prim-ministru. Toate aceste lucruri pot ar&#259;ta o percep&#539;ie pozitiv&#259; sau negativ&#259; pe care investi&#539;iile le-a creat-o oamenilor. Fiecare cu dreptul lui la p&#259;rere doar &amp;icirc;nc&#259; suntem &amp;icirc;ntr-o democra&#539;ie. &amp;nbsp;&amp;Icirc;ns&#259; nimeni nu cred c&#259; nu pot zice c&#259; Emil Boc nu a f&#259;cut absolut nimic bun pentru &lt;strong&gt;Cluj&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Un a&#537;a-zis diplomat &amp;icirc;l va &amp;icirc;nlocui pe un r&#259;chi&#539;ean la &#537;efia Guvernului. Diplomat e un termen care ar putea s&#259; &amp;icirc;l m&#259;guleasc&#259; pe Mihai R&#259;zvan Ungureanu, care &amp;icirc;n unele cercuri este numit &#537;eful spionilor. Un fost &#537;ef de serviciu secret trage sforile &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia. Cam tinerel, termin&amp;acirc;ndu-&#537;i facultatea pe vremea c&amp;acirc;nd al&#539;ii organizau o revolu&#539;ie. Oricum, nu tinere&#539;ea este defectul cel mare al lui Ungureanu, ci faptul c&#259; a condus un serviciu secret. Sincer, m&#259; a&#537;teptam ca societatea, at&amp;acirc;t civil&#259; c&amp;acirc;t &#537;i cea responsabil&#259;, s&#259; primeasc&#259; vestea cu o triste&#539;e mult mai mare. &amp;Icirc;nainte de Revolu&#539;ie, s&#259; fim bine &amp;icirc;n&#539;ele&#537;i c&#259; vorbim de adev&#259;rata Revolu&#539;ie, cu to&#539;ii se ascundeau ca de moarte de Securitate. Dac&#259; Securitatea nu le conducea unora via&#539;a &amp;icirc;n &amp;icirc;ntregime, altora le crea scenarii sub care via&#539;a lor putea s&#259; fie condus&#259;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;Cluj-Napoca &#537;i Cluj.&lt;/strong&gt; O pierdere imens&#259; cauzat&#259; de plecarea lui Emil Boc de la &#537;efia Guvernului. Oamenii din municipiu &#537;i jude&#539; au &amp;icirc;nceput forfota chiar din diminea&#539;a &amp;icirc;n care acesta &#537;i-a depus mandatul, iar Ungureanu era vehiculat ca prim-ministru doar pe surse. Forfota pentru a &#537;ti dac&#259; &amp;icirc;&#537;i pot continua treaba &amp;icirc;n felul &amp;icirc;n care au fost obi&#537;nui&#539;i. Desigur, nu se a&#537;teptau ca Boc s&#259; fie infailibil &#537;i s&#259; fie prim-ministru la nesf&amp;acirc;r&#537;it, oamenii lui nici at&amp;acirc;t. De fapt, problema cea mare este plecarea oamenilor lui Boc de la Bucure&#537;ti, care au plecat sau vor r&#259;m&amp;acirc;ne. Acesta este motivul pentru care telefoanele au &amp;icirc;nceput s&#259; sune ca ni&#537;te vuvuzele de la Campionatul Mondial din Africa de Sud. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;Clujul&lt;/strong&gt; a intrat pe u&#537;a din fa&#539;&#259; la Bucure&#537;ti pe vremea lui Emil Boc. M&#259;car at&amp;acirc;t trebuie s&#259; recunoa&#537;tem. P&amp;acirc;n&#259; la urma urmei tot g&#259;seai un cunoscut pe la vreun minister, direc&#539;ie sau agen&#539;ie s&#259; te ajute cu o problem&#259;. Nu, nu m&#259; refer aici la genul de probleme care i-ar interesa pe cei de la DNA, de&#537;i sunt sigur c&#259; serviciile vor fi mult mai operative &amp;icirc;n mandatul noului premier. Ci poate aveai o dificultate cu birocra&#539;ia, dup&#259; cum &#537;tim cu to&#539;ii cum func&#539;ioneaz&#259; sistemul sau orice lucru de acest gen. Clujenii aveau mai u&#537;or acces la proiecte, aveau mai u&#537;or acces la capital&#259; &#537;i astfel &lt;strong&gt;Cluj-Napoca&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;a devenit cel pu&#539;in al doilea ora&#537; ca importan&#539;&#259; din Rom&amp;acirc;nia. Din acest motiv Cluj-Napoca a r&#259;mas printre ultimele dou&#259; ora&#537;e din Rom&amp;acirc;nia cu peste 300.000 de locuitori.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Probabil&lt;strong&gt; Clujul&lt;/strong&gt; a beneficiat de o cre&#537;tere din anumite puncte de vedere nemeritat&#259; din perspectiva altor mari ora&#537;e din Rom&amp;acirc;nia. &amp;nbsp;Norocul nu poate fi egal &amp;icirc;mp&#259;r&#539;it. Poate ie&#537;enii vor beneficia de data aceasta de prezen&#539;a unuia dintre ei la &#537;efia Guvernului. Cu siguran&#539;&#259;, din punct de vedere al principiilor dup&#259; care vor fi conduse ministerele, Ungureanu va fi 100% diferit de Boc.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Plecarea din &#539;ar&#259;. &#536;eful serviciului secret ar putea ap&#259;sa acest g&amp;acirc;nd &amp;icirc;n mintea rom&amp;acirc;nilor liberi. Un fenomen aproape imposibil &amp;icirc;n perioada comunist&#259; c&amp;acirc;nd &#539;ara era condus&#259; de servicii. Ast&#259;zi un g&amp;acirc;nd care le-a trecut prin cap multor rom&amp;acirc;ni v&#259;z&amp;acirc;nd cine ajunge s&#259; conduc&#259; &amp;nbsp;din nou &#539;ara. Poate m&amp;acirc;ine, o realitate.&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;Cluj-Napoca.&lt;/strong&gt; Locuitorii de pe Some&#537; au &amp;icirc;n m&amp;acirc;na lor dac&#259; ora&#537;ul va r&#259;m&amp;acirc;ne o m&amp;acirc;ndrie pentru Ardeal &#537;i a doua sau chiar prima capital&#259; a Rom&amp;acirc;niei. Clujenii vor decide dac&#259; se vor face remarca&#539;i, indiferent dac&#259; premier este B&#259;sescu, Ungureanu, Boc sau Ponta. &amp;Icirc;ntrebarea care &amp;icirc;&#537;i va g&#259;si r&#259;spunsul &amp;icirc;n cur&amp;acirc;nd este:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Exist&#259; via&#539;&#259; dup&#259; Boc?&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;em&gt;Tiberiu Hrihorciuc&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Tue, 07 Feb 2012 18:57:23 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6654-cluj-napoca-dup-boc</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6654-cluj-napoca-dup-boc</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Biblioteca lui Iuliu Maniu</title>
      <description>La 5 februarie 2012 se implinesc 59 de ani de la incetarea din viata a lui Iuliu Maniu. Il consider cel mai important om politic al Ardealului, daca exclud din aceasta evaluare si pe unchiul sau, Simion Barnutiu. Se poate discuta exactitatea acestei judecati de valoare, dar m-am gandit ca Barnutiu, cel din Bocsa Romana, judetul Salaj, are si o opera stiintifica remarcabila, din care o parte nu este tiparita nici acum, de atata amar de vreme. Dar nu despre Barnutiu, cel de la Blaj, Sibiu, Iasi si din totdeauna vreau sa scriu, ci despre Iuliu Maniu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In perioada interbelica s-a spus si s-a repetat, uneori pana la satietate, ca in biblioteca acestuia se gaseau doua carti: Biblia si Mersul Trenurilor. De ultima cu siguranta a avut nevoie deoarece nu a avut niciodata autoturism, traia modest si era in permanenta chirias cand se gasea la Bucuresti. Aceasta afirmatie, daca este preluata fara comentarii, pe langa faptul ca este simplificatoare in caracterizarea unei personalitati de exceptie apare si neadevarata. Cauta sa sugereze ca orizontul de cultura al celui mai cinstit barbat de stat din intreaga istorie a Romaniei, era unul limitat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Se stie ca Iuliu Maniu a facut studii stralucite de drept la Budapesta si Viena, ca a fost jurisconsultul Mitropoliei Greco-catolice, (am avut prilejul sa vad acte avocatiale semnate de acesta si purtand stampila cabinetului sau de avocatura la domnul Oarga, reputat economist, ce si-a inceput cariera profesionala la Banca Albina), dar a fost si membru al Academiei Romane.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Unchiul meu, Marian Man, impreuna cu un prieten numit Stefan, ulterior preot, i-a aranjat biblioteca din Badacin in vara anului 1940, cand presiunea asupra tarii ca sa cedeze Ardealul era foarte intensa, atat din partea Ungariei, cat si din partea Germaniei si a Italiei. In urma sortarii cartilor, cele mai importante au fost transportate la Blaj si depuse la Mitropolie. Celelalte, pe care le-a considerat mai putin importante, au ramas in Badacin, din casa din Dealul Tarinii, si aceeasi soarta au avut-o decoratiile interne si externe pe care le-a primit in decursul carierei politice. Mi s-a spus ca avea in biblioteca volumele de versuri ale lui George Cosbuc cu dedicatia autorului. De asemenea, poseda toate romanele lui Liviu Rebreanu, alt ardelean de aceeasi confesiune cu Maniu. &amp;bdquo;Craisorul Horea&amp;rdquo; are pe prima pagina mentiunea tiparita ca romanul este dedicat omului politic din Badacin. In aceasta ordine de idei, cred ca ar trebui consemnat ca fiica lui Fany Rebreanu, Puia, cand s-a casatorit, i-a avut ca nasi pe Maniu si pe vaduva lui George Cosbuc. Fotografia de la nunta a reprodus-o profesorul Mircea Zaciu in volumul dedicat lui Rebreanu, publicat la Dacia. (Totusi, ce carti bune si adevarate au aparut si in perioada comunista).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Intr-o vacanta, pe la sfarsitul anilor &amp;rsquo;40, am urcat in podul casei bunicii din Badacin, Teresia, in care am gasit o parte din biblioteca rudei noastre mai indepartate. Nu stiu cum a ajuns acolo, poate i-a fost data unchiului meu cu prilejul aranjarii bibliotecii, dar el nu mai este in viata pentru a-mi confirma aceasta supozitie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Continutul a ceea ce s-a depozitat acolo era periculos pentru acele vremuri, deoarece provenea de la o persoana condamnata politic la inchisoare pe viata. Mai retin, ca acolo am vazut memoriile Reginei Maria, ale Generalului Averescu, si m-a surprins ca intre ele se aflau si carti ale lui Vasile Conta, filosof din secolul 19, materialist si ateu. Iuliu Maniu era credincios practicant dar a considerat necesar sa le cunoasca si pe acestea. Mai erau multe, multe exemplare din cuvantarea acestuia in Consiliul de Coroana din august 1940, cand s-a opus ferm dictatului de la Viena, asumandu-si riscul ca daca s-ar fi acceptat o astfel de pozitie se puteau declansa ostilitati din trei parti, adica din Vest cu maghiarii, in sud cu Bulgaria, si la Est cu Rusia, care probabil nu s-ar fi multumit cu Basarabia si cu Bucovina de Nord, ce erau deja pierdute fara sa se traga un foc de arma. Tot in acel loc mai erau multe ziare. Intr-unul, cred ca in jurnalul Patria din Cluj, se consemna o vizita a unor tineri taranisti la Badacin. Aceasta a avut loc prin 1935 sau 1936, cand presedintele PNT-ului era Ion Mihalache. Tinerii militanti ii cereau liderului istoric sa se implice mai mult in politica, fiind profund nemultumiti atat de camarila regala, cat si de conducerea ezitanta a fruntasului taranist din Topoloveni. In delegatie se gasea si profesorul Nicolae Ghetie, care atunci preda germana la liceu Gheorghe Sincai din Baia Mare. Impreuna cu verisoara Lia am luat ziarul si i l-am adus la scoala, unde i l-am predat cu discretia cuvenita. Acesta s-a aratat foarte speriat, gandindu-se la consecinte, dar ne-a multumit, deoarece i-am reamintit tineretea lui militanta.&amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In 1946, tot unchiul Marian, cel cu biblioteca si fratele tatei, l-a vizitat pe Maniu la Bucuresti. I-a vazut pe noptiera nu Mersul Trenurilor, ci &amp;bdquo;Cursul scurt de istorie al Partidului Comunist (bolsevic)&amp;rdquo;, intr-o editie din limba germana. Trebuie sa-ti cunosti adversarul politic pentru a-l putea combate. Multe carti au fost ingropate la Badacin, imediat dupa arestarea lui, dar intrucat nu a fost protejate asa de bine ca manuscrisele lui Hudita, pe care profesorul Lucian Boia nu le iubeste prea mult, dar care ne sunt extrem de necesare, volumele ingropate au putrezit, si de aceea nu cred ca mai are cineva macar o parte din biblioteca lui Iuliu Maniu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ceva tot s-a pastrat de la Maniu. Un tablou din lemn cu intarsii, pe care l-a primit tata de la sora lui Maniu, care era calugarita franciscana. Acesta l-a dus la Baia Mare, atunci cand a fost nevoit sa plece din localitatea lui natala. A fost ascuns sub o grinda si nu s-a deteriorat prea mult. Cand a aparut cartea lui A. Simion despre 23 august, in care s-a reprodus fotografia lui Iuliu Maniu, impreuna cu cele ale lui Dinu Bratianu, Titel Petrescu si Lucretiu Patrascanu, parintele meu a dat jos tabloul din pod, l-a pus in camera, desi nu iesisem din perioada comunista. Acum acesta se gaseste in sufrageria lui Liviu Man, nepotul parintelui Simion.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Maniu nu stiu sa fi scris multe carti. Un volum, avandu-l autor, despre evenimentele anilor 1918-1919, l-a vazut fisat la Academia &amp;bdquo;Stefan Gheorghiu&amp;rdquo; din Bucuresti, dar nu am putut sa-l consult deoarece se gasea la fondul documentar, deci imi trebuia o aprobare speciala. Iuliu Maniu a lasat insa o uriasa mostenire spirituala de care ar trebui sa ne amintim macar la aniversari si comemorari. Si-a intemeiat viata pe principiile moralei crestine si nu a abandonat nicicand valorile democratiei intr-o perioada plina de derapaje. Poate de aceea a trecut la Dumnezeu in penitenciarul Sighetu Marmatiei, dandu-si sufletul ca un mucenic. Evocatoare sunt, in acest sens, marturiile lui N. Carandino, consemnate in cartea &amp;bdquo;Zile negre, zile albe&amp;rdquo;. Marele ziarist i-a fost coleg de celula. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A lasat insa si o mostenire materiala, modesta de altfel: o casa si un teren agricol nu prea mare, deoarece nu a intrat sub incidenta reformei agrare din 1945. Imobilele le-a testat episcopiei Greco-catolice din Oradea, care ar trebui sa primeasca fonduri pentru reconditionarea cladirii, monument istoric, inainte de a se deteriora iremediabil. O alta marturie este si tabloul mentionat mai inainte, care este cel mai pretios odor al familiei noastre. Anul viitor, cand se vor comemora 60 de ani de la moartea lui, sugerez Institutului de istorie George Baritiu din Cluj si Bibliotecii filialei Academiei Romane sa organizeze o expozitie consacrata nepotului lui Simion Barnutiu. Acolo, tablou, ce s-a gasit candva in locuinta disparutului, l-ar putea vedea toti cei interesati. Mai sugerez Primariei din Cluj sa aseze o placa comemorativa pe locuinta familiei Boila de pe strada Cardinal Iuliu Hossu nr.1, fosta Baita, unde Maniu tragea de cate ori venea la Cluj, in drumul spre Badacin, pe care l-a iubit atat de mult. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Tue, 07 Feb 2012 10:31:35 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6653-biblioteca-lui-iuliu-maniu</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6653-biblioteca-lui-iuliu-maniu</guid>
    </item>
    <item>
      <title> Interviu Cristea Sandu Timoc</title>
      <description>&amp;nbsp; Interviu Cristea Sandu Timoc&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Scriitorul, jurnalistul si diplomatul Timocul Sarbesc, Cristea Sandu Timoc, a lucrat, in timpul razboiului mondial, la ambasada Romaniei din Belgrad, trimis de Maresalul Antonescu la recomandarea lui Iuliu Maniu. Acesta vorbeste, in randurile ce urmeaza, despre Timocul Sarbesc, fosta, in vremea imperiului Otoman, Regiune Autonoma Marginea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Reporter: Istoria oficiala, elaborata la Bucuresti, vorbeste putin sau deloc despre romanii din Peninsula Balcanica. Care este, pe scurt, istoria romanilor timoceni?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Asa cum am mai spus, timp de cel putin sapte secole dupa Hristos, nu exista nici o urma de indoiala ca o &amp;bdquo;mare romaneasca&amp;rdquo;, un imens teritoriu traco-dac latinizat, se intindea de la Marea Egee, la Marea Adriatica, din Muntii Pindului in Dalmatia, de la Marea Neagra, la Nistru si dincolo de Tisa. Invazia slava din secolele al VII-lea si al VIII-lea a gasit aici un popor numeros, unitar, vorbind o limba romanica; un popor de pastori si agricultori, de comercianti, mestesugari, prelucratori de metale si constructori bogati. Inca de la inceputuri, neamurile sosite din stepe au privit cu ochi rai populatia bastinasa. Asezandu-se intre Muntenegru si Albania, sarbii si-au dat seama ca au ales un loc sarac, fara resurse, si de aceea au pornit expansiunea pe pamanturile bastinasilor de neam latin. La randul lui,&amp;nbsp; neamul grec, dornic de expansiune spre nord, s-a impiedicat si el de &amp;bdquo;ciotul&amp;rdquo; latin din Pind si Macedonia, incercand, de aproape doua mii de ani, sa-l grecizeze. Vorbind despre Timoc, amintim ca a fost parte a Daciei Aureliene, unde s-a vorbit si se vorbeste aceeasi limba ca la Calafat sau ca la Timisoara, adica daco-romana. Impartit intre sarbi si bulgari, acest teritoriu, numit si &amp;bdquo;Valahia Mica&amp;rdquo;, are in spate o istorie bimilenara.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rep.: Se stie ca tot Balcanul a fost romanesc. Cum s-a ajuns la dispersarea de astazi?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Timpurile se schimba... Dupa inca sapte sute de ani de la navalirea slavilor, vin turcii (1453), apoi, in partile de apus, coboara austriecii, iar poporul roman se imprastie, se imputineaza, in unele zone chiar dispare, cum ar fi Muntenegru si Bosnia-Hertegovina. Pe langa aromanii din Macedonia si Pind, din Albania si Bulgaria, raman sa reziste compact, pana in ziua de azi, daco-romanii din Timoc. Ei au avut parte de domnia a cel putin cinci voievozi romani, incepand cu Basarab I Intemeietorul, in secolul al XIV-lea, pana la Matei Basarab, in secolul al XVI-lea. Acesti domnitori au construit mai multe manastiri si biserici romanesti in sudul Dunarii, decat in nord, deoarece romanii stapaneau acel tinut din timpuri stravechi, Dunarea nefiind niciodata, pana la 1918, granita intre frati. Daca ne gandim la marele Basarab I, el a ridicat o manastire la Cladova, pe raul Saina (azi in ruine), una la Manastirita (tot in ruine) si una la Vradna (care exista si acum, fiind ocupata de calugarite sarboaice).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rep.: Ati evocat candva bisericuta din Coroglasi, cea cu guri de ulcioare in ferestre. Mai exista aceasta minune romaneasca?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Exista, a fost renovata de belgieni, dar sarbii au pus stapanire pe ea, spunand ca stramosii lor au ridicat-o. Anii trecuti i-au alungat cu politia pe romanii care venisera acolo sa tina un parastas pentru toti eroii cazuti in lupta de la &amp;bdquo;Rovine II&amp;rdquo;, cum i se spune bataliei in cares-a luptat Mircea cel Batran cu Baiazid, in 1395. De data asta, turciii s-au aliat cu sarbii. Acolo a pierit, sub sabia lui Mircea, eroul sarb Kralevic Marko, macedonean din mama romanca,dar au pierit in lupta si multi turci si romani. In memoria tuturor, fara deosebire de credinta si natie, milostivul Mircea cel Batran a ridicat o bisericuta din piatra, in ale carei ferestre au fost montate capete de ulcior, intr-o anumita geometrie, care, de cate ori batea vantul dinspre Tara Romaneasca, scoteau o melodie de dor si jale, ca un oftat prelung al unui cor de eroi... Nu stiu daca astazi se mai aude acel sunet ceresc, dar romanii, generatie dupa generatie, au facut acolo parastas in fiecare luna mai. Pana acum vreo patru ani, cand un grup de timoceni, in frunte cu liderul lor, Dusan Parvulovici, au fost arestati de politia sarba, sub pretextul ca n-au aprobare sa intinda mesele pe iarba. De fapt, dupa cum le este obiceiul, sarbii au dorit sa le fure romanilor si acest simbol al identitatii si trecutului lor istoric, declarand bisericuta ca fiind inchinata eroului lor, Kralevic Marko. Dupa cum nu se prea stie pe la noi, sarbii, din clipa navalirii lor pe pamanturile romanilor, la sfarsitul secolului al VI-lea d.Hr., au tot furatde la gazdele lor, la inceput bunuri, apoi nume, credinta, identitate. Un istoric al lor recunostea: &amp;bdquo;Inca din vechime, in perioada migratiunii lor, stramosii nostri slavi au inceput cu hotia, furand altora vitele si stupii... Iar cand, in cele din urma, au sosit in aceste parti pe unde traim astazi, stramosii acestia ai nostri au furat pamanturile saracilor iliri, celti si traci&amp;rdquo;. Adica a unei populatii deja romanizate.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rep.: Se pare ca aceasta hotie s-a manifestat sute de ani de-a randul... Ce altceva le-au furat slavii geto-dacilor romanizati din Dacia Aureliana?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Autonomia si dreptul valah cel vechi, limba romana, numele si bisericile. Dupa navalirile din stepele rasaritene, slavii s-au facut stapani cu silnicie pe plaiuri si peste bastinasi. Un profesor de istorie sarb, aratand elevilor sai pe un roman localnic trecand pe strada, zice: &amp;bdquo;In vedeti pe batranul acela, ce original e imbracat si cum merge drept pe mijlocul strazii? Are cioareci de lana alba, zabun negru lung, caciula mare de oaie, incaltat cu obiele si opinci, cu straita imbaierata pe umar. Acesta e unul ce-i reprezinta pe locuitorii cei vechi, bastinasi ai acestui pamant, pe care stramosii nostri, veniti aici din tinuturile lor din rasarit, i-au gasit aici, pe loc. Numai ca el nu stie aceasta, si e bine asa&amp;rdquo;. Batranul isi tinea bastonul de muntean in pozitie orizontala, ca sa fie la nevoie... Mergea in treaba lui, pesemne sa procure din oras grunzi de sare pentru mioarele lui de la tarla. Era, zicea profesorul mai departe, &amp;bdquo;o aparitie exotica, desi frecventa&amp;rdquo;. El, bastinas ante-slav al pamantului, care, iata, nu stia aceasta. Mandria o avea insa pastrata.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rep.: De ce credeti ca manifesta bulgarii, grecii si sarbii atata ura impotriva romanilor sud-dunareni?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Asta ma intreb si eu... Cred ca se poarta astfel cu noi fiindca au vazut ca suntem o natie moale. Toti, si grecul, si bulgarul, si albanezul, si sarbul vor sa ne zdrobeasca, vazand cat suntem de moi, cat de mult induram... O natie adormita. Apoi, ar mai fi si alte motive. Spre exemplu, grecii. Cum sa nu ne urasca? Ganditi-va ca, pana la Cuza, o sesime din averile manastiresti era in mana grecilor. Prin secularizarea averilor manastiresti, grecii au pierdut totul. Pe de alta parte, ei urasc bogatia si vrednicia aromanilor, partinirea de care s-au bucurat acestia din partea turcilor, in timp ce pe dansii i-au oropsit din greu; urasc inteligenta, marinimia, spiritul liberal al multor intelectuali si magnati aromani. Vorbind de sarbi, ei ne urasc pentru ca le-am luat Banatul in 1918. Socotesc ca au fost stapani acolo si au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe romani i-ar fi favorizat (insusi generalul Berthelot le-a alungat armata din Timisoara). Ne mai urasc si pentru bogatia pastorilor asa-zisi vlahi, pentru ca noi am detinut cele mai bune pamanturi, pentru ca suntem diferiti, suntem latini, apartinem unei mari familii de popoare vest europene. De curand, au declansat o campanie condusa de asa-zisi istorici, pentru a demonstra ca Vlad Tepes a fost sarb. Pe vremea cand nu aveau stat, nu aveau nimic, l-ar fi avut, chipurile, pe Tepes, un domnitor viteaz, vizionar, european. Mi se pare de tot rasul o asemenea pretentie. Pe de alta parte, deoarece Constantin cel Mare s-a nascut in localitatea Nis de astazi, ei sunt in stare sa lase impresia ca si marele imparat bizantin a fost tot sarb. In fine, bulgarii ne urasc pentru acelasi lucru, dar si pentru ca le-am luat Dobrogea. Ar fi dorit-o toata, pana la Constanta, nu doar cele doua judete. S-au batut mult pentru asta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rep.: Desi sunt o &amp;bdquo;pana despartitoare&amp;rdquo; intre doua neamuri slave, romanii din sudul Dunarii sunt inca o necunoscuta la nordul fluviului. Au facut oare tot ce era normal sa faca politicienii de dupa 1989, pentru a-i ajuta sa supravietuiasca, sa-si faca glasul cunoscut in Europa?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;C.S.T.: Doar vag si doar din intamplare. Cred ca singurii guvernanti care ar intelege drama noastra ar fi aromanii. Ei sa vina la putere in Bucuresti, si ne-ar fi mult mai bine! Am impresia ca, in instinctul majoritatii romanilor, sentimentul national a adormit de tot. Mai dainuie putin in Transilvania si in Banat, dar in rest ii mort. Cred ca politicienilor romani le e frica de romanii din sudul Dunarii, de romanii de pe pamantul lui Decebal si Traian. Ei nu-i cunosc pe timoceni. Timocenii inca n-au fost sarbizati sau bulgarizati. Au constiinta etnica, dar poate n-o au pe cea politica necesara, cu unele exceptii care au scos capul in ultima vreme. Romanii timoceni au un tata adoptiv aspru si sunt &amp;bdquo;streini de mama&amp;rdquo;, orfani. Sunt ca niste puisori in cuibar, cu ochii inca negri, nedeschisi, si ridica si ei capsorul, cascand ciocul la hrana si la aer. Ama, nu sa da! Adica nu li se da, pentru ca fratii din Tara Mama, Romania, mai cu seama cei din politica, nu-i cunosc si nu-i ajuta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ion Longin Popescu, Revista Formula AS nr.1003&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Mon, 06 Feb 2012 15:22:14 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6651-interviu-cristea-sandu-timoc</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6651-interviu-cristea-sandu-timoc</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Update Boc si-a dat demisia.Mihai Razvan Ungureanu il inlocuieste</title>
      <description>&lt;p&gt;Update: Fostul premier, Emil Boc vrea ca toti ministri din cabinetul sau sa fie schimbati, conform unei declaratii aparute la RTV. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Se anunta o conferinta extraordinara la sediul PDL in urma deciziei de ieri. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Citeste mai multe despre asta aici.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update: Ministrii cabinetului lui Razvan Ungureanu vor fi prezentati la ora 20. In acest moment are loc colegiul director al PDL.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update: Printre ministrii care s-ar afla in cabinetul pe care urmeaza sa il realizeze Razvan Ungureanu se afla Catalin Predoiu, Elena Udrea, Anca Boagiu, si Ludovic Orban.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update: Noul premier a starnit controverse si in randul liderilor opozitiei. Astfel, daca Victor Ponta, presedintele PSD, a declarat ca va participa la negocierile de la Palatul Cotroceni, celalalt lider al opozitiei, Crin Antonescu, liderul PNL, a declarat ca nu va participa si ca nu va vota un guvern creat de seful SIE. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update Razvan Ungureanu a declarat ca primul lui obiectiv e formarea cu celeritate a guvernului. Prioritatea sa economica este stabilitatea economica si politica a tarii. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 20:08 Mihai Razvan Ungureanu, seful Serviciului de Informatii Externe(SIE) este cel care il inlocuieste pe Emil Boc in functia de premier, conform unui anunt pe care il va face presedintele Traian Basescu in urmatoarele minute.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 11 17:29 Mihai Razvan Ungureanu, actualul sef al SIE, George Maior, seful SRI, si Leonard Orban, ministrul pentru Fonduri europene, sunt printre numele vehiculate sa-l inlocuiasca pe Emil Boc in functia de premier. Conform unor surse apropriate guvernului numirea se va face in aceasta saptamana. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 10: 16:35 PDL Cluj l-ar sustine pe Emil Boc in lupta pentru Primaria Cluj-Napoca. Surse din cadrul partidului au confirmat ceea ce Gazeta de Cluj v-a spus din aceasta dimineata.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 9 13:29 Declaratia oficiala a lui Predoiu:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Doresc s&#259; informez opinia public&#259; &amp;nbsp;despre faptul c&#259; luni, 6 februarie 2012, am acceptat propunerea Pre&#351;edintelui Rom&amp;acirc;niei de a-mi asuma func&#355;ia de Prim-ministru interimar.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;De &amp;icirc;ndat&#259; ce Decretul Preziden&#355;ial de numire &amp;icirc;n func&#355;ie va fi publicat &amp;icirc;n Monitorul Oficial, voi exercita atribu&#355;iile constitu&#355;ionale, &amp;icirc;n special cele prev&#259;zute de art. 107 alin. (3) &#351;i (4) &#351;i art. 110 alin. (2) - (4) din Constitu&#355;ie.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Doresc s&#259; asigur cet&#259;&#355;enii c&#259; institu&#355;iile statului &amp;icirc;&#351;i vor continua &amp;icirc;n mod normal activitatea, potrivit Constitu&#355;iei &#351;i legilor &amp;icirc;n vigoare.&amp;rdquo;, a declarat Catalin Predoiu.&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 8: 12:23 Catalin Predoiu, este noul premier interimar. Ministrul Justitiei a fost declarat premier interimar pana se va decide un premier. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 7: 11:12 Horea Uioreanu, deputat PNL, a sustinut ca Boc trebuia sa isi dea demisia de mult.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Ii tarziu, dar e bine ca totusi pana la urma si-a dat demisia. Trebuia sa si-o dea mult mai demult. A dus tara de rapa si pentru lucrul acesta suferim cu totii si mai putin domnia sa. Avand in vedere competenta cred ca nu ar fi trebuit sa fie prim-ministru niciodata. A dus Romania intr-o situatie cum nu a mai fost de 100 de ani, din vreme de razboi. Poate sa mearga la Primaria Rachitele sau la Primaria Cluj-Napoca daca eventual il mai angajeaza cineva pe post de ceva. viitorul primar isi va dori sa aiba un asemena om ca si angajat sa-l angajeze&amp;quot;, a declarat Horea Uioreanu, deputat PNL si candidat la Consiliul Judetean Cluj. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 6 11:07 Radu Moisin a revenit cu un telefon.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Nu pot sa comentez decizia dumnealui pentru ca nu stiu ce a stat la baza acestei decizii, dar vreau sa ii multumesc pentru activitatea depusa pentru aceasta tara si in mod special pentru Cluj, pentru Cluj-Napoca aceasta demisie este o pierdere foarte mare si pot sa va asigur cititorii de acest lucru chiar daca unii oameni politici incearca sa speculeze momentul. Indiferent de orientarea politica sau de convingerile persoanale pe care le au clujenii ii asigur de faptul ca municipiul Cluj-Napoca a pierdut enorm perin aceasta situatie. Cred ca domnul Boc a fost un om prea corect pentru actuala clasa politica din Romania. Nu stiu sa va spun acest lucru(n.r. daca candideaza la Primaria Cluj-Napoca). Sunt absolut solidar cu dumnealui si orice decizie va lua il voi sprijini indiferent care va fi aceea&amp;quot;,a declarat pentru Gazeta de cluj Radu Moisin, viceprimar cu atributii delegate de primar.&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 5 10: 55: Petru Calian, deputat PDL de Cluj, a spus ca respecta decizia fostului premier. Nu a dorit sa faca comentarii suplimentare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Este un act unilateral pe care nu-l comentez si este decizia lui si o respect. Nu fac asemenea comentarii(n.r. daca se va intoarce la Primaria Cluj-Napoca). Singurul comentariu este cel pe care vi l-am relatat&amp;quot;, a declarat Petru Calian pentru Gazeta de Cluj.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 4: Laszlo Attila a fost viceprimarul care a avut curajul sa comenteze aceasta stire. El s-a declarat ingrijorat in ceea ce priveste reprezentarea municipiului Cluj-Napoca in structurile centrale ale Guvernului.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Deocamdata pot sa spun ca imi pare rau, dar din urmatorul punct de vedere nu stiu care va fi reprezentarea municipiuloui in structurile centrale. Acest este un motiv pentru care de la dumneavoastra aud aceasta stire, dar aceasta este prima mea reactie. Aici imi pun intrebarea.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu stiu daca va candida. E decizia domniei sale. Asta este prima mea reactie si prima intrebare pe care am primit-o pe aceasta tema&amp;quot;, a declarat pentru Gazeta de Cluj viceprimarul Laszlo Attila, din partea UDMR.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 3: Liderii PDL isi demonstreaza din nou curajul. Daniel Buda, liderul PDL Cluj-Napoca, si subalternul lui Boc pe linie de partid, nu a dorit sa fie contactat pentru a comenta demisia. Radu Moisin, viceprimarul cu atributii delegate de primar nu a putut fi nici el contactat. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update 2:&amp;nbsp;In 2011, dupa doi ani de cadere economica, Romania incheie anul cu una dintre cele mai mari cresteri din UE, ar fi declarat Emil Boc contactat de Hotnews. &lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Update: Boc le-a multumit romanilor care au salvat Romania din criza. &amp;quot;Stiu acum ca Romania are un viitor&amp;quot;, a declarat fostul premier. Adrian Nastase anticipa inca de sambata pe blogul personal ca Emil Boc isi va da luni demisia. &amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Premierul Emil Boc si-a dat demisia. Acesta va candida la Primaria Cluj-Napoca din partea PDL. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Imi depun mandatul pentru ca nu ma agat de putere&amp;quot;, a declarat Emil Boc.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;Tiberiu Hrihorciuc&amp;nbsp;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Mon, 06 Feb 2012 11:37:55 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6650-update-boc-si-a-dat-demisia-mihai-razvan-ungureanu-il-inlocuieste</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6650-update-boc-si-a-dat-demisia-mihai-razvan-ungureanu-il-inlocuieste</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Trebuie schimbat&#259; denumirea Republicii Moldova</title>
      <description>Trebuie schimbat&#259; denumirea Republicii Moldova&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Petru Bogatu&lt;br /&gt;Crede&#355;i c&#259; 2012 e anul speran&#355;elor ren&#259;scute? Al Basarabiei revenite &amp;icirc;n matricea rom&amp;acirc;neasc&#259;? Nu ni-l d&#259; Moscova cu una, cu dou&#259;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cum s&#259; ie&#351;im din istoria Rusiei?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dmitri Medvedev a declarat 2012 an al istoriei Rusiei. La mijloc nu-i o simpl&#259; campanie. Ini&#355;iativa sa trebuie privit&#259; prin prisma Comisiei de combatere a tentativelor de falsificare a istoriei, fondat&#259; de el acum doi ani, care &#351;i-a propus s&#259; lupte cu to&#355;i cei care nu accept&#259; doctrina revan&#351;ard&#259; a a&#351;a-zisei &amp;bdquo;lumi ruse&amp;rdquo;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n consecin&#355;&#259;, p&amp;acirc;n&#259; &#351;i patriarhul Kiril, miercuri, s&#259;rb&#259;torind trei ani de la &amp;icirc;ntronarea sa, a depl&amp;acirc;ns dispari&#355;ia imperiului r&#259;ului. Totodat&#259;, ministrul Lavrov &#351;i ambasadorul Kuzmin nu se sinchisesc s&#259; ne dea lec&#355;ii de istorie &#351;i s&#259; ne sugereze c&#259;, de&#351;i constituim un stat independent, am fi o parte a Rusiei de alt&#259;dat&#259;. Ideea unui destin comun al ocupan&#355;ilor &#351;i al celor ocupa&#355;i este promovat&#259; de Kremlin, cu o &amp;icirc;ncr&amp;acirc;ncenare demn&#259; de o cauz&#259; mai bun&#259;, prin false ong-uri &#351;i agen&#355;i de influen&#355;&#259;, infiltra&#355;i pe toate treptele ierarhiei politice de la Chi&#351;in&#259;u.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La mitingul de duminic&#259; al lui I.Ro&#351;ca, unul dintre aplaudacii s&#259;i din pia&#355;&#259; &#355;ipa ruse&#351;te &amp;icirc;n camera de luat vederi: &amp;bdquo;Moldova, &#259;to russkaia strana!&amp;rdquo; (&amp;bdquo;Moldova e o &#355;ar&#259; ruseasc&#259;!&amp;rdquo;). Acest amestec de tupeu velikorus &#351;i de nesim&#355;ire mojiceasc&#259; nu este deloc &amp;icirc;nt&amp;acirc;mpl&#259;tor. La mijloc e un cli&#351;eu de percep&#355;ie, pl&#259;m&#259;dit timp de dou&#259; secole mai &amp;icirc;nt&amp;acirc;i de propaganda &#355;arist&#259;, iar mai apoi de cea sovietic&#259;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Astfel, la 20 de ani de la proclamarea independen&#355;ei, cel de-al doilea stat rom&amp;acirc;nesc are o serioas&#259; problem&#259; existen&#355;ial&#259;. Teritoriul dintre Prut &#351;i Nistru s-a desprins &amp;icirc;n 1991 din grani&#355;ele fostei metropole. Dar nici ast&#259;zi n-a ie&#351;it &amp;icirc;nc&#259; din istoria Rusiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n aceast&#259; situa&#355;ie, de istorie ar urma s&#259; fie preocupa&#355;i nu doar cercet&#259;torii, ziari&#351;tii sau platforma &amp;bdquo;Ac&#355;iunea 2012&amp;rdquo;, ci &#351;i guvernan&#355;ii. Poate &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd ei. Puterea ar trebui s&#259; aib&#259; grij&#259; ca trecutul s&#259; nu fie m&#259;sluit de a&#351;a manier&#259; &amp;icirc;nc&amp;acirc;t s&#259; bruieze prezentul &#351;i s&#259; pericliteze viitorul.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De aceea, e timpul ca eliberarea de ocupa&#355;ia ruseasc&#259; &#351;i unirea de la 27 martie 1918 s&#259; fie tratate cu cinste maxim&#259; la nivel oficial. Aceast&#259; dat&#259; ar urma s&#259; fie declarat&#259; s&#259;rb&#259;toare na&#355;ional&#259;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Perioada interbelic&#259;, epoca de aur&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cei 22 de ani scur&#351;i &amp;icirc;n grani&#355;ele fire&#351;ti ale Rom&amp;acirc;niei, orice ar spune ostila propagand&#259; rus&#259;, s-au constituit &amp;icirc;ntr-o epoc&#259; de aur pentru Basarabia. Vom consemna, dintr-o tr&#259;s&#259;tur&#259; de condei, doar c&amp;acirc;teva realiz&#259;ri care au permis rom&amp;acirc;nit&#259;&#355;ii din partea locului s&#259; supravie&#355;uiasc&#259; sub t&#259;v&#259;lugul ulterioarei ocupa&#355;ii sovietice.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prima ar fi democratizarea. Basarabenii au tr&#259;it &amp;icirc;ntr-o &#355;ar&#259; liber&#259;. Din 1918 p&amp;acirc;n&#259; &amp;icirc;n anul 1938, Rom&amp;acirc;nia a avut o societate deschis&#259; &#351;i un sistem politic pluralist. Ca rezultat, &#351;i &#355;&#259;ranii, &#351;i or&#259;&#351;enii dintre Prut &#351;i Nistru &#351;i-au ales liber, pe principiul multipartidismului, at&amp;acirc;t primarii, c&amp;acirc;t &#351;i deputa&#355;ii din Parlamentul Rom&amp;acirc;niei, particip&amp;acirc;nd direct la formarea administra&#355;iei locale &#351;i a puterii centrale.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A doua ar fi alfabetizarea. &amp;Icirc;n 1918, 94 la sut&#259; din popula&#355;ia Basarabiei era analfabet&#259;. De altfel, &amp;icirc;ntreaga Rusie era o &#355;ar&#259; a ne&#351;tiutorilor de carte. Doar un sfert din popula&#355;ia ei putea s&#259; scrie &#351;i s&#259; citeasc&#259;. Pe acest fundal sumbru, Rom&amp;acirc;nia p&#259;rea o &#355;ar&#259; cu adev&#259;rat luminat&#259;. &amp;Icirc;n 1918, &amp;icirc;n Vechiul Regat &#351;i &amp;icirc;n Transilvania circa jum&#259;tate din rom&amp;acirc;ni erau c&#259;rturari. Datorit&#259; unui vast program de &#351;colarizare, situa&#355;ia s-a &amp;icirc;mbun&#259;t&#259;&#355;it spectaculos &#351;i &amp;icirc;n Basarabia. Potrivit recens&#259;m&amp;acirc;ntului din 1930, num&#259;rul &#351;tiutorilor de carte era aici deja de aproape 39 la sut&#259;, &amp;icirc;n 1940 aceast&#259; cifr&#259; ating&amp;acirc;nd cota de 53 la sut&#259;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A treia ar fi modernizarea &#351;i europenizarea. &amp;Icirc;n ciuda unor falsuri grosolane induse de propaganda sovietic&#259;, potrivit c&#259;rora Basarabia ar fi r&#259;mas un &#355;inut &amp;icirc;napoiat, lucrurile stau exact invers. Deja &amp;icirc;n 1932, de exemplu, produc&#355;ia industrial&#259; s-a triplat aici. A ap&#259;rut transportul aerian, care &amp;icirc;n Rusia lipsea cu des&#259;v&amp;acirc;r&#351;ire, concomitent dezvolt&amp;acirc;ndu-se rapid &#351;i cel feroviar, insignifiant p&amp;acirc;n&#259; la Marea Unire. S-au construit drumuri. Dac&#259; &amp;icirc;n 1918 existau 150 de km de &#351;osele continui, &amp;icirc;n 1938 erau 754 de km. &#350;i a&#351;a mai de parte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Anul istoriei rom&amp;acirc;ne&#351;ti&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&#350;i cum istoria, vorba cercet&#259;torului german Karl Schloegel, nu exist&#259; f&#259;r&#259; geografie, s&#259; nu uit&#259;m &#351;i de acest aspect. Deun&#259;zi, un grup de deputa&#355;i azeri, inclusiv reprezentan&#355;i ai partidului de guvern&#259;m&amp;acirc;nt, au propus s&#259; fie schimbat&#259; denumirea &#355;&#259;rii lor &amp;icirc;n &amp;bdquo;Republica Azerbaidjanul de Nord&amp;rdquo; sub pretextul c&#259; dou&#259; treimi din teritoriul na&#355;ional se afl&#259; ori &amp;icirc;n hotarele Iranului, ori &amp;icirc;n cele ale Rusiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nu &amp;icirc;ncape &amp;icirc;ndoial&#259; &amp;icirc;ns&#259; c&#259; &#351;i denumirea &amp;bdquo;Republica Moldova&amp;rdquo; e o capcan&#259; &amp;icirc;n care se prind p&amp;acirc;n&#259; &#351;i cei mai bine inten&#355;iona&#355;i dintre noi. La tot pasul, &#351;i La Chi&#351;in&#259;u, &#351;i la Bucure&#351;ti, se impune dihotomia Rom&amp;acirc;nia versus Moldova, de parc&#259; acestea nu ar fi sinonime. &amp;Icirc;i aud adesea pe unii colegi de la ziare sau canale de televiziuni compar&amp;acirc;nd &amp;bdquo;moldovenii&amp;rdquo; de dincoace de Prut cu &amp;bdquo;rom&amp;acirc;nii&amp;rdquo; de dincolo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A&#351;a fiind, consider c&#259; &#351;i denumirea celui de-al doilea stat rom&amp;acirc;nesc ar trebui schimbat&#259; &amp;icirc;n Republica Moldova de Est. Cu at&amp;acirc;t mai mult cu c&amp;acirc;t, odat&#259; cu reforma teritorial-administrativ&#259;, &amp;icirc;n dreapta Prutului va ap&#259;rea, probabil, regiunea Moldova de Vest sau Moldova de Nord.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Oricum, Dmitri Medvedev, prin ini&#355;iativa sa, ne arunc&#259; m&#259;nu&#351;a. N-avem &amp;icirc;ncotro. Trebuie s-o ridic&#259;m &#351;i s&#259; ie&#351;im la lupt&#259;. 2012 urmeaz&#259; s&#259; fie anul istoriei rom&amp;acirc;ne&#351;ti.&lt;br /&gt;&lt;em&gt;Jurnal.md&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 17:35:03 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6649-trebuie-schimbat-denumirea-republicii-moldova</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6649-trebuie-schimbat-denumirea-republicii-moldova</guid>
    </item>
    <item>
      <title> Delia Balaban se face ca stie ce face</title>
      <description>Delia Balaban se face ca stie ce face&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Veste trista pentru studentii de la jurnalism din Cluj. Din informatiile primite la redactie, Delia Balaban, fosta Balas, sefa sectiei de Jurnalism din cadrul UBB se pare ca ar fi omul serviciilor din cadrul universitatii. Se pare ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) a infiltrat-o pe Balaban in sanul facultatii care formeaza viitorii specialisti media, astfel incat sa aiba propria pepiniera de informatori. Chiar daca probabil nu o sa va vina sa credeti, este de rasul curcilor faptul ca doamna Balaban, care angajata pe sectia germana, abia bajbaie cateva cuvinte in limba lui Goethe, dapoi sa mai si predea materie studentilor. Cel mai probabil, in afara de Heil Hitler! si Gutten Nacht, doamna Balaban mai stie doar sa numere pana la cinci si sa faca copii. &lt;br /&gt;&lt;em&gt;Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 16:59:49 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6648-delia-balaban-se-face-ca-stie-ce-face</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6648-delia-balaban-se-face-ca-stie-ce-face</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Adrian Papahagi l-a lasat pe Marga fara spion in Minister</title>
      <description>Adrian Papahagi l-a lasat pe Marga fara spion in Minister&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Adrian Papahagi, fost secretar de stat sub Baconschi in Ministerul de Externe, a fost dat afara si din cadrul universitatii pariziene la care preda in Franta. Motivul demiterii acestuia, din cate se pare, este dat de unele afirmatii antisemite pe care acesta le-ar fi facut de curand. Cu aceasta ultima lovitura grea primita, Andrei Marga a ramas fara spionul sau numarul unu, adica sustinatorul Noii Republici Adrian Papahagi, care i-a adus multe informatii si i-a vandut multe ponturi cand inca era om de baza in Ministerul de Externe.&lt;br /&gt;&lt;em&gt;Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 16:58:25 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6647-adrian-papahagi-l-a-lasat-pe-marga-fara-spion-in-minister</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6647-adrian-papahagi-l-a-lasat-pe-marga-fara-spion-in-minister</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Florin Stamatian tine avioanele dupa el</title>
      <description>Florin Stamatian tine avioanele dupa el&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Un episod demn de umorul marelui geniu Caragiale a avut loc de curand pe aeroportul din Cluj-Napoca, avandu-l ca protagonist pe nimeni altul decat pe prefectul judetului, domnul ginecolog Florin Stamatian. Fiind de notorietate faptul ca ii este drag paharul, prefectul judetului a tinut la sol un avion al companiei de stat Tarom, pentru a-si continua in tihna placerile bahice, in speta niste tarii. Chiar daca motivul initial al stationarii la sol a avionului care-l avea ca pasager a fost faptul ca erau conditii meteo neprielnice zborului, interesant este faptul ca zboruri ale companiei WizzAir au reusit sa decoleze in aceleasi conditii, fara nicio problema. Printre cei nemultumiti de cele trei ore petrecute la sol se numara si europarlamentarul Vasile Puscas, aflat si el in ambarcatiune, care din cate se pare se grabea sa ajunga la destinatie.&lt;br /&gt;&lt;em&gt;Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 16:57:32 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6646-florin-stamatian-tine-avioanele-dupa-el</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6646-florin-stamatian-tine-avioanele-dupa-el</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Romeo Couti, santajat de catre propriul sef</title>
      <description>Romeo Couti, santajat de catre propriul sef&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Imediat dupa ce Romeo Couti si-a anuntat candidatura la presedentia Consiliului Judetean Cluj, la adresa lui au inceput o serie de atacuri atat in media cat si pe alte canale, cel mai recent episod in acest sens fiind acuzatia ca ar fi beneficiat de un tratament medical gratuit. Din cate se pare, in spatele atacului de pe un site clujean sta seful sau direct, Alexandru Lazescu, care si el la randul sau ar fi presat de catre nume mari din PDL. Chiar daca Romeo Couti detine chitante si dovezi cu privire la plata tratamentului de care a beneficiat, seful sau nu conteneste sa-l atace, batandu-si joc de suferinta umana si de persoana celui aflat in acesta situatie dificila.&lt;br /&gt;&lt;em&gt;Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 16:56:34 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6645-romeo-couti-santajat-de-catre-propriul-sef</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6645-romeo-couti-santajat-de-catre-propriul-sef</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Alexandru Lazescu, taie si spanzura in TVR CLUJ</title>
      <description>Alexandru Lazescu, taie si spanzura in TVR CLUJ&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Seful TVR la nivel national, Alexandru Lazescu, pare decis sa reduca importanta postului TVR Cluj printr-o metoda pe cat de simplista, pe atat de eficienta, si anume concedierile in masa. Din cate se pare, sub pretextul unei nevoi de restucturare la nivel de institutie, Lazescu are de gand ca in viitorul apropiat, chiar lunile viitoare probabil, sa disponibilizeze jumatatre din echipa redactionala a postului TVR Cluj, taind in carne vie si fara mila. Cel mai probabil, cei care vor ramane vor fi doar cei mai fideli conducerii de la Bucuresti, demonstrand inca o data ca nepotismul si practicile fanariote nu sunt straine televiziunii romane de stat.&lt;br /&gt;&lt;em&gt;Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadecluj.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Feb 2012 16:55:43 +0300</pubDate>
      <link>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6644-alexandru-lazescu-taie-si-spanzura-in-tvr-cluj</link>
      <guid>http://liviuman.gazetadecluj.ro/citeste/6644-alexandru-lazescu-taie-si-spanzura-in-tvr-cluj</guid>
    </item>
  </channel>
</rss>

